Peter Sagan a ajuns în lumea ciclismului fără “sânge albastru”, spre deosebire de cea mai nouă senzație a sportului, Mathieu van der Poel.

Au trecut aproape trei luni, deja, de când sunt pierdut în “no bike’s land”, iar dacă ai urmărit precedentele două articole, înțelegi de ce găsirea unui nou armăsar nu este o sarcină atât de ușoară precum pare.

Dacă în ultimele luni am reușit să ne mai potolim pofta de sport, cu cea de competiții este cu totul altă mâncare de pește.

O echipă de fotbal mereu surprinzătoare, The Mountain din Game of Thrones și multe gheizere sunt probabil primele lucruri care îți vin în minte atunci când te gândești la Islanda.

Documentarele sportive, altele decât cele cu și despre fotbaliști, au cunoscut o adevărată explozie în lumea cinematografiei în ultimii ani.

Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la prima bicicletă, îmi zboară mintea la libertatea de… a meșteri.

Îmi place să cred că sunt genul de om care nu pică ușor în capcane de marketing.

Nichita Stănescu spunea că suntem ceea ce iubim. Unii realizăm mai devreme, alții mai târziu implicațiile din spatele acestui citat sau, mai rău, transformăm iubirea într-un cuvânt superficial.

Nu știm de câte vieți ai avea nevoie să o cunoști cu adevărat pe Anca Precup, dar în mod cert una nu ar fi de ajuns.

Cu gândul la competițiile sportive care au fost în număr mic anul trecut, am avut ocazia să mă întreb: ce e mai greu, să fii concurent sau aparținător?

Dacă articolul despre cum scuba este una dintre puținele activități pe care le poți face fără să te gândești la altceva te-a făcut să îți dorești să încerci și tu experiența, este bine să știi câteva lucruri înainte de a te arunca la propriu și la figurat cu capul în apă.

Când vorbim de schi, la fel ca în cazul alergării, diferența dintre o zi întreagă petrecută pe pârtie cu zâmbetul pe buze și o serie de coborâri neplăcute este făcută de ce ai în picioare.